La începutul anului pandemiei noastre 2020 mi se năzărise ideea să încerc ceva nou. Un fel de „cultivare” a unor deprinderi sănătoase care pe regula 21/90, gen repeți aceeași chestie timp de 21 de zile și devine obișnuință. După 90 de zile ea devine un stil de viață.
Ca în toate cărțile și TED Talk-urile motivaționale unde banii sunt la ei și puterea interioară… în interiorul tău.
Ideea mea strălucită a fost să mă gândesc la câte o activitate mai inedită pe care aș vrea să o repet zilnic în toate zilele unei luni specifice (21 ală prea e restrictiv) și să scriu câte ceva despre asta pe blogul meu care oricum e cam gol. Printre activități am pus
- să merg la sală (o lună, really?!);
- să scriu câte 500 de cuvinte zilnic pentru noua mea carte;
- să citesc cărți motivaționale (alese de mine!);
- să citesc doar Biblia;
- să îmi mențin un birou minimalist, Kondo style;
- încă opt activități pe care nu mi le mai amintesc.
Apoi am intrat în lock-down și, slavă-Domnului, am avut scuza să nu mă mai disciplinez în halul respectiv. Evident, nici nu m-am chinuit să o adaptez pandemiei.
Disciplina nu e punctul meu forte, ce surpriză…
Când vine vorba de cărți, lucrurile stau și mai rău. Biblioteca mea fizică și electronică e plină de cărți citite, necitite, cărți planificate să le citesc cândva, cărți planificate să nu le mai deschid cât trăiesc și cărți care stau într-un fel de purgatoriu (adică am uitat complet de ele, dar care au potențialul să-mi retrezească interesul.
Și pentru că azi e 30 decembrie și ar trebui să îmi fac o listă cu ce țeluri și obiective și cerințe pentru 2022, ceva ce să mă facă să mă simt mai bine și să-mi administreze un booster (ha!) de semnificație, îmi fac o listă de cărți.
Sunt trei coordonate pe care caut să le urmez:
- să citesc deștept, nu la întâmplare și dezorganizat, sărind dintr-o carte în alta, dar nici să nu îmi pierd vremea cu cele care nu merită;
- să citesc sistematic, adică nu doar când am ceva timp liber;
- și să citesc din ceea ce am deja pentru că alerg după cărți noi de zici că doar alea sunt bune.
Clar, genul meu preferat e fantasy. Judecați-mă. 2022 e non-fiction. Ficțiunea e doar pentru relaxare (și tare mi-e că secțiunea aia va fi mai lungă, așa că o voi lăsa afară.
Deconstrucție
Viață Spirituală
Marxism
Academic
Aș mai adăuga și
Lasă un răspuns