• Inima dragonului – un high-fantasy românesc de neratat

    Inima Dragonului e ca o baladă eroică. Îți pătrunde în oase sau ți se imprimă pe piele printre foliculi, coșuri și semne din naștere, ca un tatuaj arzător.

  • Ritmul și relația complicată cu… rugăciunea

    Relația mea cu rugăciunea a fost întotdeauna… complicată. Ba nu știam ce să cer și ce să laud în privat. Ba suna ca sărăcia în public și îmi venea să mă ascund. La scurt timp după convertire am acceptat o provocare de a mă ruga câte o oră zilnic. Așa că mă închideam în cameră, […]

  • Ce citim în 2022?

    În anul care urmează aș vrea să citesc deștept, sistematic și din ceea ce am deja.

  • Antifoanele majore ale Adventului

    Antifoanele mari – majore – ale Adventului trasează treptat un itinerar ce ne poartă direct în inima apropiatei celebrări a Nașterii Domnului.

  • Cititul nostru cel de toate zilele

    Și tot așa am descoperit că în reacția mea față de perioada în care cititul nu era o virtute, l-am transformat în ceva dincolo de virtute. Un fel de bibliolatrie. Un fel de salvator al situației. Cartea este super-eroul meu. Dar îmi este și un fel de Alfred Pennyworth care mă slujește cu dăruire și înțelepciune. Și uneori cu câte un citat mucalit, demn de pus pe peretele virtual. Și uite așa mi-am analizat aristotelic viața și am încropit o listă de observații nu prea măgulitoare când vine vorba de relația mea personală cu cartea cea de toate zilele. Sper să nu mai fie și alții ca mine.

  • O nouă paradigmă (sau progresiștii ăștia) – partea 1

    Anul trecut, pe vremea când Gaudeamus încă era „a thing” și pandemia prin SF-uri, mi-a trecut prin minte să încep să scriu despre creștinismul progresist. Nu că aș fi avut ceva interesant de spus, dar putea fi un exercițiu bun pentru mine. Să notez vreo două idei pe un subiect care mă interesa și să […]

  • O a treia cale (continuare)

    Mi-am dorit, chiar dacă mai târziu, să continui cu propunerea lui Walter Wink – o a treia cale. Aceasta se referă la modul în care noi răspundem opresorului și volenței. Am început această „mini-serie” aici. Antistenai Biblia nu ne învață să ne supunem tiraniei răului. Isus ne îndeamnă să ne împotrivim răului, dar nu prin […]

  • Cele zece trepte ale scării mistice a iubirii lui Dumnezeu – sf. Ioan al Crucii

    Pe prima treaptă, sufletul se îmbolnăvește, dar spre binele său, ca punct de pornire pe drumul către Dumnezeu. Sufletul își începe ascensiunea din momentul în care nu-și mai găsește plăcerea, sprijinul, consolarea sau liniștea în nimic altceva.

  • O a treia cale

    Isus însă nu ne învață să ne supunem răului, ci să refuzăm să ne opunem în termenii săi prin faptul că nu permitem oponentului să dicteze termenii opoziției noastre.

  • Homofobi bătuți în cap

    Ca persoană din interiorul comunității de pocăiți din România am observat că, în pasiunea de a fi integri în chestiunile LGBT, ridicăm la fileu mingea pentru a fi etichetați drept homofobi bătuți în cap în special pentru că tratăm chestiunile astea destul de pueril și propagandistic. Pueril pentru că un dialog civilizat pocăiți-LGBT este inexistent și propagandistic pentru că ne folosim de o retorică violentă, de manipulare la sentiment, pentru a ne inocula comunitatea cu imagini și perspective care demonizează persoanele LGBT.