Pe prima treaptă, sufletul se îmbolnăvește, dar spre binele său, ca punct de pornire pe drumul către Dumnezeu. Sufletul își începe ascensiunea din momentul în care nu-și mai găsește plăcerea, sprijinul, consolarea sau liniștea în nimic altceva.

Pe a doua treaptă sufletul îl caută pe Dumnezeu fără încetare – în orice activitate ar desfășura, sufletul se concentrează doar la Preaiubitul, Cel după care tânjește nespus. Pe ce această a doua treaptă sufletul se află pe calea însănătoșirii.

A treia treaptă încurajează sufletul la acțiune pe baza faptului că iubirea pentru Dumnezeu îl învață cât de mult îi este îndatorat Acestuia, iar orice ar face pentru El pare insignifiant în comparație cu meritele unui Stăpân atât de măreț.

Ce-a de-a patra treaptă determină o suferință permanentă din dragoste pentru Preaiubitul. Singura sa dorință este să-i fie pe placul lui Dumnezeu și să-L slujească adecvat după cum îi este dator, în măsura binecuvântărilor primite și cu prețul oricărei suferințe. Datorită acestei stări, Dumnezeu i se arată, vizitântu-l și făcându-l să cunoască desfătări ale duhului.

A cincea treaptă îndeamnă sufletul să dorească și să tindă cu nerăbdare spre Dumnezeu, dorindu-și atât de mult unirea cu El încât orice întârziere provoacă suferință. Sufletului îi mai rămâne fie să-L vadă pe cel preaiubit, fie să moară.

A șasea treaptă îi îngăduie sufletului să alerge cu ușurință spre Dumnezeu și are parte de atingerea Lui. Ușurința alergării se datorează faptului că purificarea sufletului este aproape completă.

A șaptea treaptă determină în suflet o îndrăzneală nestăpânită ca urmare a harurilor cu care l-a copleșit Dumnezeu.

A opta treaptă este una a unirii cu Preaiubitul. Sufletul este cuprins și îmbrățișat fără să i se mai dea drumul. Pe această treaptă, dorul sufletului este alinat, dar nu ca o stare permanentă.

A noua treaptă este a celor desăvârșiți, care au fost aprinși în flăcări de iubire pentru Dumnezeu – înflăcărarea fiind o lucrare a Duhului Sfânt și un rezultat al unirii cu Dumnezeu.

A zecea treaptă nu mai aparține acestei vieți – sufletul este asimilat în întregime lui Dumnezeu prin viziunea clară a Divinității. Tot ceea ce este sufletul va deveni asemenea lui Dumnezeu și se va numi și va fi Dumnezeu prin participare.

Noaptea Întunecată

Sfântul  Ioan al Crucii

Cele zece trepte ale scării mistice a iubirii lui Dumnezeu sunt preluate din această lucrare publicată de Editura Herald și poate fi achiziționată aici.