Mi-am dorit, chiar dacă mai târziu, să continui cu propunerea lui Walter Wink – o a treia cale. Aceasta se referă la modul în care noi răspundem opresorului și volenței. Am început această „mini-serie” aici. Antistenai Biblia nu ne învață să ne supunem tiraniei răului. Isus ne îndeamnă să ne împotrivim răului, dar nu prin […]
Arhive categorie:Blog
Cele zece trepte ale scării mistice a iubirii lui Dumnezeu – sf. Ioan al Crucii
Pe prima treaptă, sufletul se îmbolnăvește, dar spre binele său, ca punct de pornire pe drumul către Dumnezeu. Sufletul își începe ascensiunea din momentul în care nu-și mai găsește plăcerea, sprijinul, consolarea sau liniștea în nimic altceva.
O a treia cale
Isus însă nu ne învață să ne supunem răului, ci să refuzăm să ne opunem în termenii săi prin faptul că nu permitem oponentului să dicteze termenii opoziției noastre.
Homofobi bătuți în cap
Ca persoană din interiorul comunității de pocăiți din România am observat că, în pasiunea de a fi integri în chestiunile LGBT, ridicăm la fileu mingea pentru a fi etichetați drept homofobi bătuți în cap în special pentru că tratăm chestiunile astea destul de pueril și propagandistic. Pueril pentru că un dialog civilizat pocăiți-LGBT este inexistent și propagandistic pentru că ne folosim de o retorică violentă, de manipulare la sentiment, pentru a ne inocula comunitatea cu imagini și perspective care demonizează persoanele LGBT.
Piatră de poticnire și jertfă personală
Genul ăsta de jertfire e cel care te izolează în cercuri și comunități de factură ermetică unde își păstrezi intactă credința, păzită la căldurică de orice influență necurată. Genul ăsta de jertfire te validează în ochii tăi și în ochii comunității, un fel de botez continuu, o scufundare în renunțare și o ridicare în pasiune și fidelitate, iar apoi, asemenea lui Odiseu, îți înfunzi urechile cu ceară ca nu cumva să auzi cântarea sirenelor și, Doamne ferește, să sari peste bord.
Despre tsundoku și Shakespeare and Company
Am fost și continui să fiu genul de persoană care îi sfătuiește pe cei din jur să nu își caute diagnosticul pe net. De curând mi-am încălcat acest principiu și m-am autodiagnosticat.
O scurtă prezentare subiectivă a unor „frici” personale
Cred că o mare parte din fricile mele (Să îndrăznesc a spune ale noastre? Ei bine, „milenialii” tot sunt învinuiți de narcisism, așa că mă rezum la mine și presupun că toți cititorii mei, if any, nu se regăsesc în cuvintele mele. ) nu au fost decât vestitorii unei imaturități, una la fel de persistentă precum citatele inspiraționale de pe Facebook.
Să aștepți de drag
Prima săptămână de Advent ne reamintește – din Vechiul Testament – despre strigătul după Mesia. El este chemat pentru a inaugura o împărăție a păcii.
Drumul către un… Advent
Cred că noi, cumunitatea creștină Harul, Speranța, Emanuel, Agape, Metanoia, Sfânta Treime, Maranata, Betania, […] ar trebui să ținem cu dinții de istoria noastră locală, dar mai mult de atât, ar trebui să ne aducem aminte de istoria comunității lărgite, a creștinismului din trecut.
Țucu-ți gura, Adevărule!
Nu! NU! Nu poți asculta muzică necreștină și să spui că Domnul îți vorbește prin ea! Decât dacă îți spune să NU o mai asculți.